Azotul si ingrasamintele organice

Este al patrulea element ca pondere in plante, dupa C (carbon), O (oxigen) si H (hidrogen). El se gaseste sub forma de combinatii proteice, aminoacizi, acizi nucleici, enzime, vitamine rezervoare de energie, hormoni vegetali sau clorofila. Azotul din planta are mai multe functii ca:

• asigurarea proceselor de crestere. Este elementul cresterii, iar in lipsa lui planta nu atinge dimensiunile optime iar fructele sunt mici, datorita nerealizarii sintezei de proteine. De asemenea inexistenta azotului reduce activitatea de fotosinteza iar fotosinteza este baza tuturor proceselor din planta, inclusiv a celor de crestere si dezvoltare. Insuficienta azotului determina inhibarea sintezei clorofilei, auxinelor (stimuleaza diviziunea si inmultirea celulelor din varfurile de crestere), citokininelor (stimuleaza multiplicarea prin diviziune a celulelor mai batrane), nucleoproteidelor si in cele din urma, a cresterii plantelor.

• depoziteaza si transfera informatia genetica, prin acizii nucleici, care intra in componenta genelor, cromozomilor si ribozomilor
• sinteza enzimelor, prin implicarea in reactiile enzimatice de biosinteza sau descompunere a substantelor organice
• protectia plantelor, prin realizarea de constituenti care determina substante de aparare a plantelor impotriva daunatorilor.

Fixarea azotului, este vital pentru plante, totusi, foarte putine plante (soia, trifoiul, mazarea, fasolea, lintea, etc…) au abilitatea de a fixa azotul din atmosfera cu ajutorul bacteriilor. Vasta majoritate a plantelor sunt nevoite sa obtina azotul din sol, iar pentru majoritatea culturilor agricole, acest lucru inseamna ca sunt dependente de ingrasamintele cu azot si bacteriile benefice din sol.

Ingrasamintele organice ITALPOLLINA

Ingrasamintele organice sunt tot mai mult utilizate pentru fertilizarea culturilor agricole si eficienta lor depinde de tipul de materie organica continuta de ingrasamant, acesta determinand eficienta  si gradul de absorbtie. Sunt utilizate doua tipuri de materie organica ca materie prima pentru fabricarea acestor ingrasaminte:

• materie organica de tip animalier, provenit din gunoi de pasăre, guano, gunoi de grajd, faina de piele, lana, pene, etc … Are marele avantaj al  mineralizarii rapide,  aduce o cantitate optima de humus in sol si stimuleaza viata microbiana.

• materie organica de tip vegetal, provenit din reziduuri vegetale (pulpa de struguri, pulpa de fructe …), plante medicinale, paie, scoarta, lemn, deseuri green, etc…Acest tip de materie organic, genereaza humus fiind insa consumatoar de azot in acest sens (competitie cu planta!) si activeaza intr-o mica masura activitatea microbiana.

In cazul ingrasamintelor organice obtinute prin prelucrare, absorbtia de catre plante a azotului continut de ingrasamant se face in cantitati mai mari. Spre exemplu in cazul  ingrasamintelor organice 1kilogram  de azot organic este echivalentul a 2 kilograme de azot continut de ingrasamintele chimice si 1kilogram de fosfor organic este echivalentul a 3 kolograme de fosfor chimic. De asemenea ingrasamintele organice contin bacterii favorabile care ajuta refacerea solului si absorbtia facila a substantelor de catre plante.

Un element foarte important in cazul ingrasamintelor organice este modul in care acestea se comporta in sol si modul in care absorb azot din sol sau il elibereaza pentru a fi la dispozitia plantelor. Incercarile au demonstrat comportamentul prezentat in graficul de mai jos.

In cazul unor ingrasaminte organice neprelucrate , acestea in loc sa furnizeze plantelor azot sunt consumatoare de azot din sol. Spre exemplu in primele 90 zile de la aplicare , pentru descompunere , gunoiul de cal este cel mai mare consumator de azot din sol (-60…..-70 ) iar cel de vaca are o influenta mica in absortie si eliberare de azot (-5….+5). In opozitie cu acestea ingrasamintele ITALPOLLINA elibereaza o mare cantitate de azot. Spre exemplu DIX 10N este un excelent furnizor de azot (75), ca de altfel si Phenix (60) Guanito (50) sau Italpollina (40). Alegand corect ingrasamantul organic se obtine in sol cantitatea de azot dorita fara pierderi si la costuri mai reduse. Se realizeaza in acelasi timp o flora microbiana optima si o buna textura a solului.